Die Reise
Die Sonne, die zwischen den Wolken
geschossen worden ist,
berührt den Wald im Vorübergehen,
an einen geneigten Baum lehnend.
Wir tragen auf der Autobahn den Gedankengang.
Alles lebt, mit Licht geblasen,
im stillen Durchleben der Anfänge.
Der Schlaf knetet uns auf den Stühlen.
Wir ruhen unseren Blick auf dem Fenster aus,
wo immer neue Bilder vorüberziehen.
Windmühlen hängen auf
die gestaltete von grünen Scharen Luft.
Wir kehren nach Hause zurück
mit dem Herz in den Zähne.
Wir überqueren das endlose Wasser der Erinnerung
auf die in uns verstreute Augenblicke
und wandern durch die suspendierte Stegen der Dorfer
über schnellen Flüssen,
die ins Tal die Geschichte zu Raststätten führen.
________________
călătoria
soarele împușcat între nori
atinge în treacăt pădurea
sprijinindu-se de un copac înclinat
atinge în treacăt pădurea
sprijinindu-se de un copac înclinat
ne purtăm pe autostradă
trena de gânduri
totul e viu
suflat cu lumină
în retrăirea tăcută a începuturilor
somnul ne frământă pe scaune
ne odihnim privirea pe geam
unde imagini mereu noi se perindă
mori de vânt agață aerul
modelat de pâlcuri verzi
ne întoarcem acasă cu inima-n dinți
ne odihnim privirea pe geam
unde imagini mereu noi se perindă
mori de vânt agață aerul
modelat de pâlcuri verzi
ne întoarcem acasă cu inima-n dinți
traversăm apa nesfârșită a memoriei
călcând pe clipele risipite în noi
străbatem podețele satelor
suspendate peste râuri repezi
ce duc la vale istoria
în locuri de odihnă
călcând pe clipele risipite în noi
străbatem podețele satelor
suspendate peste râuri repezi
ce duc la vale istoria
în locuri de odihnă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu