Paradox

Paradox

Sollte es nicht uns wohl zu denken geben

dass, trotz des erstaunlichen Fortschritts der Wissenschaft,

der Tod ebenso wie am Anfang primitiv bleibt,

während jenseits aller Entdeckungen

was auch immer sie sind,

die Auferstehung immer neu

und fantastisch zu sein scheint?

Trotz seiner Allgegenwart in Raum und Zeit,

ist der Tod doch uns so fremd

dass sogar wenn wir ein von ihm erfasstes Wesen

vor uns in Agonie haben,

oder uns selbst an seinem Schwelle leiden,

können wir gar nicht seine Nähe annehmen.

Aber die Auferstehung, sie ist innig wie der Hauch

indem wir aufwachen und er schon in uns ist,

nach einer von Träumen gekneteten Nacht.

___________________

paradox

n-ar trebui să ne dea de gândit că

în ciuda progresului uluitor al științei,

moartea rămâne tot atât de primitivă

ca la începuturi,

în timp ce, pe lângă descoperiri,

oricare ar fi ele,

învierea pare mereu nouă și fantastică?

totuși, în pofida omniprezenței ei în spațiu și timp,

moartea ne e atât de străină

încât chiar văzând o ființă cuprinsă de ea,

sau fiind noi înșine în pragul ei,

nici măcar nu o putem trage aproape cu închipuirea.

dar învierea, ea, ne e intimă ca suflarea,

cum ne-am trezi și deja ar fi în noi,

după o noapte frământată de vise.